Faceți căutări pe acest blog

vineri, 19 aprilie 2013

George Ene - Poeziile lunii aprilie


George Ene - Poeziile lunii aprilie



Pictura: http://facebook.com/dobritescu
Muzica: P!nk Try



A n u n ţ


Tăcerea e o insulă între cuvinte.
Cum nimeni,
de aproape un an,
nu mi-a deschis uşa,
să mă bucure cu pâinea caldă a cuvintelor,
tăcerea din jurul meu a prins crustă,
iar singurătatea mea
a devenit planetă.

De ieri
mă tot chinui să scriu un anunţ
pentru presa de pretutindeni:
“Vând planetă centrală,
ultradotată.
În locul unui vagon de dolari
prefer căuşul unei mâini calde,
plină cu vorbe bune:
s-o sărut
şi să-i sorb vorbele".



A r d e r e

  

ascultă sufletul ierbii ce vine
ascultă seva urcând în copaci
cum cheamă ploile
cum cheamă iubirile

tot aşa cum îţi ascult eu paşii
care m-au potecit în adânc
din lumina ochilor
până-n taina viselor

pune fruntea pe scrisul meu
şi-i vei simţi arderea
născând pe hârtie
cea mai pură iubire

şi iartă-mi
imaculata concepţie




Avem Dovezi!

  

                       Cu dragoste, tuturor acelora
                       care încă mai vor teritorii româneşti
                       – spre ştiinţă!


Venim din această glie de când ne ştim,
Cu toţi moşii şi strămoşii dimpreună.
Aici am învăţat să trăim şi să murim
În zile de dogoare şi în nopţi cu lună.

Bărboşii daci doineau cu Carpaţii prieteni
Şi-şi ziceau cu miere pe buze: "Ziua Bună!",
După care mergeau la câmp şi printre cetini
Sau rămâneau Christoşi pe vreo columnă.

Căci mulţi nechemaţi s-au vânturat pe-aici, peste ani,
Şi trecând au semănat focul şi jalea.
Au învăţat ai noştri să şi-i facă prieteni de la romani
Ori le-au arătat nechemaţilor pe unde le-e valea.

Ai noştri n-au luat nimic de la nimeni, ferească Sfântul!
De dat le-a dat tuturor mai mereu peste măsură
Şi i-au convins cu pilda vieţii că-şi iubesc pământul,
Iar dacă-şi văd de treaba lor, ei nu le poartă ură.

Şi-uite-aşa, Daco-Romania, cu care se sfârşeşte o lume,
A stat neînvinsă la margini de imperii, de pază.
E limpede: înaintaşilor nu le ardeau de glume:
Ei au rămas aici aceeaşi daco-romană oază.

Ei au rămas aici şi suntem aici de mii de ani
Şi-o putem dovedi tuturor cum se cuvine
Pe documente autentice, dar şi pe bolovani,
Căci am avut şi-avem destule Dovezi Geto-Latine!

  

Binefăcătoarea ploaie

  

Adineaori
au trecut pe-aici
iscusitul hidalgo Don Quijote,
urmat de Sancho şi de Dulcineea -
o tristeţe, o pală de vânt
şi şoapta de iubire a cerului,
ultimii soldaţi ai Marii Armate Albastre
ţintindu-ne cu săgeţile ploii.
Toate frunzele şi toate păsările
le-au făcut cuvenitele reverenţe,
mai albastre decât albul zilei uscate.
Noi ne-am frecat la ochi şi-am zis:
"Iată că cerul ne poartă de grijă!",
şi i-am inspirat,
şi i-am expirat,
să poată mărşălui în continuare.

Doar nu poţi opri din mers o asemenea armată,
care trebuie să ajungă tot mai departe -
la toate adresele
ivite şi neivite încă…

  

Panta rhei*

  

în mine curge azi cel de ieri
parte peste parte
până când potecile din palma mea
se vor adânci şi vor seca
asemenea canalelor din Marte
care nu duc nicăieri

 ___________________

*Totul curge (în greacă)

 George Ene

Cu iubire redactorilor

  

Cu iubire Revistei „Semănătorul”,
îndrăgită de tot poporul,
ca și pentru talentații Domniei Lor prieteni-truditori
noapte de noapte, până-n zori
pentru Cultura Românească,
să ne trăiască!l


Notă. Dragă George, redacţia ți-a dedicat un videoclip, ca semn  de apreciere pentru poeziile tale.
 " Pink - Try (Live Graham Norton Show)"  melodie, trunchiată de Vodafone ca reclamă!:



Redactorul nostru, ing. Toni Tomoniu, a prelucrat-o în format mp3 pentru ca cititorii noştri să o încarce pe telefoanele lor mobile!
Pentru salvare în calculatorul dvs., clic dreapta, alegeţi "Salvare ca..."
Ascultaţi-o cu drag...
Aveti rabdare însă să se încarce, mărimea fişierului, 9,8 Mb, se încarcă în funcţie de conexiunea dvs. la Internet!


vineri, 12 aprilie 2013

Vasile Mic - Poezii




Vasile Mic, poet şi grafician, jud. Satu Mare
Membru al Asociaţiei „Semănătorul Tismana”

CETATEA CULTURALĂ, Cluj-Napoca

Revista CITADELA, Baia Mare

Revista "Destine literare", Canada
Anul 6, nr. 38-40 . Ian.-Mart. 2013
Vasile Mic, poezii, pag. 71

Lansarea ultimelor sale volume de poezii:

Vedeţi grafica lui Vasile Mic:
CETATEA CULTURALĂ
Revistă de literatură, critică literară, istorie si artă
Seria a IV - a, an XIV, NR. 2 (100), noiembrie 2012, Cluj-Napoca

  Vasile Mic - Poezii


Grafica- Vasile Mic
 Avem un foc

Numai azi
Putem face curat
Prin sufletele noastre.
Avem un foc
Îl putem stinge
Cu foc.
Avem zăpada aceasta,
Facem din ea
Vis.
Din raze de lumină
Clădim
Punţi.
Din raze de soare
Scări vom înălţa…
Chiar dincolo
De zbor.


Inima ei

Grafica- Vasile Mic
Inima ei
A încăput într-un suflet.
Şi într-o poveste
Şi-a făcut loc.
Sub un cer,
Într-o lume
Precum aceasta,
Aceeaşi inimă,
Acelaşi suflet…

Un minister al aerului

Pădurile
Au fost despărţite
De aer.
Fiinţează un minister
Al aerului.
Şi un minister
Al culturii
Avena sativa.
Un alt minister,
Al urşilor braconaţi
Oficial –
Pentru că neoficial
E de rău!
Numai caii
Pădurii Letea
Nu au minister…
Dar sigur au
Un abator
În aşteptare!

Să poţi lua trecutul

Să poţi lua
Trecutul,
Să-l închizi
Undeva.
Să poţi lua
Lumea, s-o pui
În inima ta.
Viitorul
Să poţi să-l iubeşti…
Chiar în timp
Ce strănepoţii
Ţi-i creşti…

Pierderea rădăcinii

Regina
A pierdut
Rădăcina
Ce trează
Era
Să o ţină.

La rădăcina zidirii

La rădăcina
Zidirii
Cerului
S-a pus şi o lacrimă.
Din privirile zeilor
S-a desprins
Lumina…
Culorile
Chiar noi
Le-am adus
Pe pământ.

Patria rămâne o
ghicitoare

Patria
Rămâne
O ghicitoare;
Poate să facă
Vrăji…
Ca să lungească
Noaptea,
Poate să prevestească
Atenţionări
Cod galben
Pentru zăpezi
Roşii, roşii…

Cu temple şi infern

Suntem
O planetă iscoditoare.
Avem intervale de timp
Cu vise,
Cu năzuinţe de zbor,
Nemăsurată
Iubire.
Suntem o planetă
Fără zei…
Şi cu zei,
Cu temple
Şi infern.

Trăim

Trăim
Pentru sacul de mălai
Ce ne poate aduce
Zâmbetul
Fiecărei dimineţi.
Trăim
Încă…
Trăim!

Ţăranul

Ţăranul
Îşi va căuta
În sine
Puterea.
Pământul,
Din când în când,
Sigur va reveni
În visele sale.

Războiul lumilor

Războiul
Lumilor
Se duce între un pâlc
De haiduci
De-ai noştri
Şi armata divină.
Bătăliile
Se văd crunte,
Învingători…
Nu sunt.

Vom judeca lumea

Vom judeca
Lumea
Cu putină îngăduinţă.
Poveştile
De dragoste
Vor fi puse
În consens
Cu lumina.
Nicio floare
Nu va fi lăsată
În bezniă.
Nici un anotimp
Nu va fi
Privit
De la fereastră.
Păsările,
Departele,
Glonţul de argint…
Ne vor ajuta
În demersul
De a judeca lumea
Cu puţină îngăduinţă.

Toţi

Toţi
Am iubit,
Am sperat,
Ne-am luptat
Cu ziua,
Cu necunoscutul,
Cu absolutul.
Toţi am învins…
Când nu am fost
Învinşi.
Toţi am făcut parte
Din această lume.

Inima

Inima
Poate pluti,
Uneori,
Poate dansa…
Noaptea târziu,
Dimineaţa în zori.
Inima
Poate să ducă
Departe…
Pe fereastra sufletului
Poate intra
Să meargă
Alături de ochii albaştri,
Să rămână
Unde ea vrea.

Nesfârşita zi viitoare

Profeţia
Poate distruge
Lumi.
Nicio răzbunare
Nu
Se negociază;
Amintirea ruşinii
Rămâne
Nesfârşita zi
Viitoare.

Sigur ne antrenăm

Sigur
Ne antrenăm
Într-un abator
De la sfârşitul lumii.
Primprejur,
Dealuri
Sterpe
În oglindă,
Corbi
Ciugulind
Din stânga
Şi din dreapta,
Din soare,
Din tei,
Din trecut,
Din vieţile
Viitoare.

Un zeu

Un zeu al zborului
S-a implicat
În salvarea
Sufletului
Frunzei.
O istorie
Ne-a rămas
Şi un tei,
Nemărginirea
Aceasta…

Ca omul

Ca omul
Să moară de foame
Nu are nevoie
De nici un
Nimeni.
Nici de dumnezei
În plus
Nu poate fi vorba.

Înseamnă

Asta înseamnă
Să trăieşti
Ca un om obişnuit.
Nicio dimineaţă
Fără zâmbetul tău,
Nici un anotimp
Indiferent ţie.
Femeia
Şi patria,
Ochii albaştri…
Nu mă vor trezi
Din visare.


Legenda

Legenda
A devenit bolovan
În mâini
Efemere.
Acum,
E vremea
Acestor zei
Şi ale acestor ape,
A nuferilor albi
Pierduţi
În contemplare.

Felinarul de ceaţă

Felinarul
De ceaţă
Pe pânza tocmai pictată.
Farul portului
Vine şi el
În acelaşi perimetru.
Zorii,
Aştri…
În căutarea
Nemuririi.
Imperii
Bătute în argint
Se nasc
Aici
Şi dincolo de corăbii.